Carta Kraft A parola currispondente per "forte" in tedescu hè "pelle di vacca".
Inizialmente, a materia prima per a carta era stracci è si utilizava a polpa fermentata. In seguitu, cù l'invenzione di u frantoio, hè statu aduttatu u metudu di trasfurmazione meccanica in pasta, è e materie prime sò state trasfurmate in sustanze fibrose attraversu u frantoio. In u 1750, Herinda Bita di i Paesi Bassi hà inventatu a macchina per carta, è a pruduzzione di carta à grande scala hà cuminciatu. A dumanda di materie prime per a fabricazione di carta hà superatu significativamente l'offerta.
Dunque, à u principiu di u XIX seculu, a ghjente hà cuminciatu à fà ricerche è sviluppà materie prime alternative per a fabricazione di carta. In u 1845, Keira hà inventatu a pasta di legnu macinata. Stu tipu di pasta hè fatta di legnu è hè schiacciata in fibre per via di a pressione idraulica o meccanica. Tuttavia, a pasta di legnu macinata conserva guasi tutti i cumpunenti di u materiale di legnu, cù fibre corte è grossolane, bassa purezza, resistenza debule è ingiallimentu faciule dopu à un longu almacenamentu. Tuttavia, stu tipu di pasta hà un altu tassu d'utilizazione è un prezzu più bassu. A macinazione di a pasta di legnu hè spessu aduprata per fà carta di ghjurnale è cartone.
In u 1857, Hutton hà inventatu a pasta chimica. Stu tipu di pasta pò esse divisu in pasta di sulfitu, pasta di sulfatu è pasta di soda caustica, secondu l'agente di delignificazione utilizatu. U metudu di trasfurmazione di a pasta à a soda caustica inventatu da Hardon implica a vaporizazione di materie prime in una suluzione d'idrossidu di sodiu à alta temperatura è pressione. Stu metudu hè cumunemente utilizatu per l'arburi à foglie larghe è i materiali vegetali simili à fusti.
In u 1866, Chiruman hà scupertu a polpa di sulfitu, chì era fatta aghjunghjendu materie prime à una suluzione acida di sulfitu chì cuntene un eccessu di sulfitu è cucinendula à alta temperatura è pressione per eliminà l'impurità cum'è a lignina da i cumpunenti di a pianta. A polpa sbiancata è a polpa di legnu mischiate inseme ponu esse aduprate cum'è materie prime per a carta di ghjurnale, mentre chì a polpa sbiancata hè adatta per a pruduzzione di carta di alta gamma è media.
In u 1883, Daru hà inventatu a polpa di sulfatu, chì usa una mistura d'idrossidu di sodiu è di sulfuru di sodiu per a cottura à alta pressione è à alta temperatura. A causa di l'alta resistenza di e fibre di a polpa prodotta da questu metudu, hè chjamata "polpa di pelle di vacca". A polpa kraft hè difficiule da sbiancà per via di a lignina marrone residuale, ma hà una alta resistenza, dunque a carta kraft prodotta hè assai adatta per a carta da imballaggio. A polpa sbiancata pò ancu esse aghjunta à altra carta per fà carta da stampa, ma hè principalmente aduprata per a carta kraft è a carta ondulata. In generale, dapoi l'emergenza di a polpa chimica cum'è a polpa di sulfitu è a polpa di sulfatu, a carta s'hè trasfurmata da un articulu di lussu à una merce economica.
In u 1907, l'Europa hà sviluppatu a polpa di sulfitu è a polpa mista di canapa. In u stessu annu, i Stati Uniti anu stabilitu a prima fabbrica di carta kraft. Bates hè cunnisciutu cum'è u fundatore di i "sacchetti di carta kraft". Inizialmente hà utilizatu carta kraft per l'imballaggio di u sale è dopu hà ottenutu un brevettu per a "polpa Bates".
In u 1918, i Stati Uniti è a Germania anu cuminciatu a pruduzzione meccanizzata di sacchetti di carta kraft. A pruposta di Houston di "adattabilità di a carta d'imballaggio pesante" hà ancu cuminciatu à emerge à quellu tempu.
A cumpagnia di carta Santo Rekis in i Stati Uniti hè entrata cù successu in u mercatu europeu aduprendu a tecnulugia di cucitura di sacchetti di macchine da cucire, chì hè stata dopu introdutta in Giappone in u 1927.
Data di publicazione: 08 marzu 2024